You are currently browsing all posts tagged with 'actiune'.
Displaying 1 - 3 of 3 entries.

Când toamnele vin, genezele înmuguresc

  • Posted on September 15, 2010 at 10:00

Unele adevăruri imuabile au căderi angulare, cu răsuciri ce răpesc inimii, clarviziunea indispensabilă unor momente cheie. Poate că de aceea, într-o primă etapă, zvâcnetul pavlovist-dureros aduce a reacţii arhaice, de sălbăticiune hăituită. Numai percepţia antrenată cu înlănţuiri de raţionamente, îmblânzitoare de asperităţi, le converteşte parcă, în fâlfâiri de aripi. Plăcut mângâietoare şi arborescent, ele dospesc emoţii afânate.

Cu trăirile acestea se umple efectivul atunci când te aştepţi mai puţin, purtând cu ele incluziuni de rânduială spornică. De parcă, într-un haos ordonat, se structurează alte primitivităţi, generatoare de lumi noi, reîntregite doar de arhaismul din primele vise.

Visele acelea, purtătoare de inocenţă forjată în creuzet de vulcani. În care magmele nu dorm, ci pregătesc revărsări aducătoare de sorociri.

Poate că de aceea negările şi reflecţiile nu îşi mai au rostul acum. Ci doar acţiunea.

Şi de ce nu, reacţiunea…….

Când toamnele vin, genezele înmuguresc

  • Posted on September 14, 2010 at 13:42

Unele adevăruri imuabile au căderi angulare, cu răsuciri ce răpesc inimii, clarviziunea indispensabilă unor momente cheie.  Poate că de aceea, într-o primă etapă, zvâcnetul pavlovist-dureros aduce a reacţii arhaice, de sălbăticiune hăituită. Numai percepţia antrenată cu înlănţuiri de raţionamente,  îmblânzitoare de asperităţi, le converteşte parcă, în fâlfâiri de aripi. Plăcut mângâietoare şi arborescent, ele dospesc emoţii afânate.

Cu trăirile acestea se umple efectivul atunci când te aştepţi mai puţin, purtând cu ele incluziuni de rânduială spornică. De parcă, într-un haos ordonat, se structurează alte primitivităţi, generatoare de lumi noi, reîntregite doar de arhaismul din primele vise.

Visele acelea, purtătoare de inocenţă forjată în creuzet de vulcani. În care magmele nu dorm, ci pregătesc revărsări aducătoare de sorociri.

Poate că de aceea negările şi reflecţiile nu îşi mai au rostul acum. Ci doar acţiunea.

Şi de ce nu, reacţiunea…….

Trezire

  • Posted on August 29, 2010 at 18:20

( Pictură- Adrian Berinde-Trezire)
 
” dar, deodată am fumat un nor
şi, de atuncea, mă prefac că zbor…”
 
” Gândeşti prea mult şi acţionezi prea puţin! – îmi spui uneori, cu sagacitate, transformându-mi demultul tăcerilor în efemeride. În minutele acelea, simt cum obsesiile scrijelesc secundele cu furie,căutând să-şi învie înfloririle, iar amarul îndoaie iar visele.  Mi-e greu să accept ideea ca păsările pot fi captivele cerului, şi de aceea privesc iar brusc, spre pământ. Aici, în genomul grâului, soarele îşi desăvârşeşte dorul. Şi nu mă pot împiedica să văd cum, râzând de cer, secantele omului retează….
 
” Ce caldă e făina! Parcă e vie! E caldă ca trupul…”