You are currently browsing all posts tagged with 'memorie'.
Displaying 1 - 3 of 3 entries.

Ştiaţi că….

  • Posted on May 20, 2016 at 11:19

 

interpretare 3D a unui monocit

.….….există o legătură directă la om între microbiomul intestinal, sistemul imunitar şi creier şi că antibioticele suficient de puternice pentru a ucide bacteriile intestinale au astfel, efecte directe asupra plasticităţii creierului, oprind creşterea de noi celule în hipocampus, o secţiune a creierului asociată cu memoria?

 

Conform unor studii efectuate de Susanne Asu Wolf de la Centrul de Medicină moleculară Max-Delbrueck din Berlin, Germania, şoarecii care au fost trataţi cu antibiotice au experimentat o diminuare a neurogenezei (formarea de noi celule neurale) în regiunea responsabilă de memorie din hipocampus şi, prin urmare, o micşorare semnificativă a memoriei. Totodată, s-au detectat niveluri scăzute de monocite Ly6Chi  (celule albe ale sângelui) în sângele acestor şoareci, celule care acţionează ca nişte mesageri între intestin şi creier.

 

Reluarea funcţiilor cognitive şi a procesului de neurogeneză a avut loc abia după administrarea probioticelor, partea interesantă a studiului fiind aceea că transplantul de materii fecale a putut duce la refacerea florii intestinale, dar nu şi la reluarea procesului de neurogeneză.

 

sursa: Möhle, Mattei, and Heimesaat et al. Ly6Chi Monocytes Provide a Link between Antibiotic-Induced Changes in Gut Microbiota and Adult Hippocampal Neurogenesis. Cell Reports, 2016

 

 

 

 

Dream catcher

  • Posted on September 4, 2010 at 12:53

Prinzatorul de vise era veghetorul scânteii.  Cel ce ii amintea ca secundele au ornicul lor viu de fiecare dată când ii spărgea norii sălbatici din ochii obosiţi.  Tot el, ii arunca departe, cu repulsii de fiară ranita, cercurile stramte ce purtau cu ele prejudecati explozive.

Numai prinzatorul de vise putea aduce in inima-i freamatul neimblanzit si harul tamaduitor al plinatatii sperantelor coapte. Tot el inchidea in ea cu litanii de rugaciune, avanturi ce fortau faptic, transgresiuni de ape salbatice,  in fata carora taranile se eliberau de zagazuri si dadeau inapoi, cu acceptarea aservirii  gracile.

Prinzatorul de vise stia sa surada, desfatandu-se la fiecare gand al ei, insailat in bataia vantului. Numai el intelegea ca au coacerile straformele lor supuse unor legi  anumite, altele  decat cele pamantene. Nimeni nu stia ca hranea cu ele castastifuri pagane, spre care, scanteia se rasucea  inconstient, atunci cand sipotele de apa vie se pierdeau torsionat- agonizant-dezarticulant  in indoielile docile ale mintii.

Prinzatorul de vise se specializase in a indeparta rapid monstrii minusculi ce devorau constiinte de fiecare data cand, proiectiile fricii, impropii scanteii, dansau insolent pe un esafodaj inglobant de duhurile ei  vii.  Si tot el era polul de agregare al tendintelor ei razvratite, a caror anatomie o reducea la detalii franjurate cu linistea unor miscari discrete, ce scoteau emacierile credintei si rasuceau pe un drum drept,  sudalmile ratacite ale celor straine ei. Astfel o invata el sa escaladeze imposibilul cu darzenie de rug aprins intr-un opait singuratic.

Caci, prinzatorul de vise orchestra magiile sale doar atunci cand, lumina strecurata incognito in intuneric, dantuia aproape nepamantean in mintea adormita intre obsesiile crenelate ale scanteii.

Precum un ucenic vrajitor care restructura lumile demult apuse din memoria inimii ei pe un alt nivel de pe  care, scanteie, la lumina zilei, cu aroganta tineretii, restarta regulile de joc pe care tot ea, le schimba pe parcurs.

Viata, ca un alt  joc de puzzle, atat de vechi si atat de nou  si atat de copt…

Puterea păcii

  • Posted on August 29, 2010 at 15:34

 

 

 
Atunci când trecutul se casează, orice clişeu moralizator e lipsit de acoperire. Doar pacea devine atunci intrinsecă şi imuabilă. Păcălind sagacitatea memoriei, frăgezindu-i inocenţa, aromatizându-i vivacitatea şi colmatând intim universul întreg, aducându-i acestuia centrul în inima ta. Ca şi cum toate apele se intorc spre izvoare, chemate de rărunchii de beznă ai începuturilor.
 
Căci vezi tu, deja  nu mai locuieşti într-o rană!