You are currently browsing all posts tagged with 'metalimbaj'.
Displaying 1 entry.

La început, a fost tăcerea….

  • Posted on September 4, 2010 at 12:34

Primenirile sufleteşti au nevoie într-o primă fază de tăceri. Deşi par doar pulsiuni coercitive, tăcerile evită cuantificarea unui limbaj care s-ar dovedi într-un final doar grinzi zălude ce susţin langoarea unui vacuum lipsit de semnificaţie.

Când însă ochii şi inima tăcută respiră zările cu nesaţ, pare că toate punctele cardinale ale relaţiei intră în consonanţă. “Tăcerea e vie!”  îţi spui atunci, cu mirarea plină de frăgezime a celui care descoperă că, uneori, limbajul este prea batrân pentru a insufla seminţelor ce îşi aşteaptă acceptul la viaţă forţa motrice care forjează speranţele cu certitudinea rostului.

Realizezi atunci că, a fi salahor al limbajului articulat nu este totuna cu escaladarea pieptişă a reciprocităţii metalimbajului.

Şi abia atunci nămolul din tine pătimeşte transfigurări în ocean de lumină….

Lumina, ca o extensie a sufletului tropotind pe nădejdi…..

(fiecărui om  ce face din tăcere, un început de lume)

A