You are currently browsing all posts tagged with 'we are not humans beings having a spiritual'.
Displaying 1 entry.

Despre ură, ca modus vivendi

  • Posted on August 30, 2010 at 22:26
      
          
(Doina Leahu-Bătrânul timp)
Sunt momente ce îmi reamintesc uneori de vorbele tale: ” omul prost nu uită niciodată şi nici nu iartă, omul naiv uită şi iartă, omul înţelept iartă, dar nu uită niciodată.” O voce din mine răspundea pe atunci, într-o spontaneitate efervescentă, că sunt naivă. Şi asta pentru că durerea dispărea imediat, odată cu descoperirea erorii cauzatoare de spasme sufleteşti. Era dulce uitarea în timpurile în care nici nu concepeam că există şi prostie umană. “Doar oameni care nu au avut şanse-” spuneam. “Şi atât! “”Iar şansele da, le poţi culege în orice moment din viaţă”- gândeam cu optimismul meu delirant.
                Constientizez însă că uneori, realitatea este sau pare mai brută de atât. Există oameni pentru care ura devine un modus vivendi. În acelaşi timp, ea este generatorul de motivaţii şi afecte, de vieţuire şi de captivitate. Căci da, captiv îmi pare omul ce se limitează doar la un singur portativ. O singură notă. O singură piesă. Consumat de propria putere şi autoritate. Până la fricţiunile disfuncţionale. Până la obedienţă facilă, adaptativă,  împletită cu o  deferenţă agresivă şi succedată de o destructivitate spasmodică.
      
                Ura, precum un picaj reiterat şi iar şi iar….
 
ps- Doar ideea  ” we are not humans beings having a spiritual
experience, we are spiritual beings having a human experience”(Pierre
Teilhard de Chardin) mai justifică ceva….Şi iartă, precum înţeleptul…..