Îmi vorbeşti despre alb şi negru. Eu îţi spun că există şi alte nuanţe. Privirile îţi fulguiesc. Ale mele dogoresc. Îmi spui că alegi libertatea. Îţi răspund că alegi libertatea de a fi înlănţuit. În zâmbetul tău apare o ceaţă fugară. Eu răsucesc plonjările înspre culoare. Tu iar îmi vorbeşti de alb şi negru.”Ştii, eu sunt născută de o mie de furtuni de culoare gri şi am în mine graba ploilor ce aleargă”-îţi spun. Înţelege odată că dacă omului din tine îi este interzis aproape totul, minţii totul îi este îngăduit!
Hai să aducem ploaia!